Alege-ți ferestrele pentru a avea o casă pasivă

Când eram copil, singurul mod de a eficientiza ferestrele era să le pui chit pe marginea sticlei, eventual să mai adaugi o dublură iarna. Vara se acopereau cu hârtie sau cu draperii groase pentru a ține căldura afară. Nu se cunoștea conceptul de ”casă pasivă” sau alți termeni pretențioși, dar înțelepciunea populară se ocupa corespunzător de izolare pe caniculă sau iernile friguroase.

Ce este o casă pasivă pe înțelesul tuturor

O casă pasivă este una în care locuiești confortabil pe orice anotimp și care nu te costă mult / ideal deloc să o întreții (căldură, răcire, iluminare). Când auzi poate cuvântul ”pasiv” te gândești la ceva inactiv, negativ, dar nu e vorba despre asta aici, ci despe o conotație pozitivă. O astfel de casă este pe undeva ”pasivă” la propriu pentru că nu consumă multă energie și nu-ți golește așa des buzunarele.

În 1991 un fizician austriac, Dr. Wolfgang Feist, a construit prima casă pasivă din lume, menită să reducă consumul de energie și să protejeze mediul înconjurător.

El a precizat după lungi cercetări că o astfel de casă trebuie să respecte 5 principii importante:

1. să aibă o izolație termică corespunzătoare
2. să se elimine punțile termice – să nu conțină spații de pierdere a căldurii
3. să se folosească ferestre eficiente energetic
4. să aibă o ventilație corectă cu recuperare a căldurii
5. clădirea să fie poziționată corect față de punctele cardinale

Nu voi vorbi aici despre toate cele 5 principii ci mă voi opri doar la cel al ferestrelor și cum trebuie să fie acestea pentru a constribui la pasivizarea casei.

Cum trebuie să fie niște ferestre eficiente pentru o casa pasiva

Cum avem parte de multe ierni friguroase în România, orice român gospodar își dorește ca aerul cald din interior să nu se piardă.

Pentru a verifica asta, există un test numit ”umflarea casei” care se face printr-o ușă specială, dotată cu un ventilator. Valoarea optimă trebuie să se fie mai mică de 0.75 m3/m2hr @ 50 Pa, dar mă îndoiesc că acest test este foarte accesibil în țara noastră.

Ce putem face noi ca proprietari este să alegem ferestre potrivite care să se închidă etanș și să aibă dublu rol – de a ține afară frigul, a păstra căldura înăuntru iarna iar vada de a feri casa de căldură.

În primul rând trebuie să ne pregătim pentru o alegere scumpă pentru că acestea trebuie să aibă 3 straturi de sticlă plus gaz inert între ele. Ca argument puternic, s-a constatat că pierderile de caldură, prin intermediul sticlei, sunt cu 80% mai mari dacă alegi ferestre cu 2 sticle în loc de 3 sticle. De asemenea eficiența crește dacă grosimea sticlei și a spațiului dintre ele este mai mare.

Când cumperi sau comanzi ferestre consultă bine specificațiile tehnice și mai ales coeficientul de transfer termic Uw măsurat în W/m²K care îți va arăta câtă căldură se pierde prin acele uși și ferestre. Cu cât este mai mica aceasta valoare, cu atât pierderea de energie prin tâmplarie este mai redusă. De exemplu, un geam cu adâncimea de 40 mm, incluzând sticlă tip LowE 6 mm – Argon 14 mm – Float 4 mm – Argon 12 mm – 4 Anotimpuri 4 mm are un coeficient de transfer termic Uw de doar 0.5 W/m2K deci este foarte bun.

Cănd stratul de sticlă exterioară este Four Season (patru anotimpuri) ori reflectorizantă, atunci ferestrele pot fi eficiente și vara, împiedicând energia și căldura solară care pătrunde în casă și reducând astfel folosirea aparatelor de răcit și consumul energetic aferent.

Profilele trebuie să fie și ele de calitate superioară oferind etanșeizare perfectă. Calitatea profilelor este valoarea Uf iar cea a sticlei Ug.

Montarea ferestrelor trebuie și ea făcută de către profesioniști, care să se asigure că spațiul dintre rame și perete este complet izolat și că nu se pierde căldura pe acolo. Orientarea ferestrelor spre sud și construirea unor streșini mai lungi care să le umbrească pe caniculă, va fi un alt plus.